Ghicitori despre animale domestice

3501 Vizualizari

66% 6 Rates
3501 Vizualizari
11 ani în urmă
66%

Vizualizari:3501

Adăugat acum: 11 ani în urmă

Citește acum cele mai interesante ghicitori de copii despre animale domestice. Adaugăm zilnic ghicitori pentru voi. Aici vei găsi ghicitori despre animale domestice precum cal, găină, porc,rață, gâscă,curcan, pisica, câine, măgar și alte animale domestice.

Ghicitori despre animale domestice 

Este un prieten bun,
El ma duce unde-i spun
Cu capastru si cu sa,
Iarna-mi plimba sania.

(Calul)

Roade oase,
Sta în cusca,
Pe dusmanii sai îi musca.

(Câinele)

E lânos si sta la stâna
si pe oi el le aduna.
(Câinele)

Pe stapân el îl pazeste,

Pe dusman îl încolteste.

(Câinele)

Când e frig, sta covrig,
Iar când vede un motan
Sare ca un nazdravan!

(Câinele)

Sta în lant, doarme în cusca,

Doar pe hot îl musca

si vesteste pe oricine

Vine-n vizita la mine.

Ham, ham, ham,

Ce nume am?

(Câinele)

Slujba în gospodarie

El o face credincios

si primeste drept rasplata

Câte-un. os.

(Câinele)

Un prieten credincios,
Fara frica, bataios,
Hotul frica de el are
Când îi iese în carare.
Poti sa spui cum se numeste
Cel ce curtea ti-o pazeste?

(Câinele)

Face sluj si da din coada,

stie oasele sa roada,

Sta in curte, doarme-n cusca,

Te si latra, te si musca!

(Câinele)

Animalele din casa
Umbla adesea pe sub masa,
Dar când se întâlnesc,
Tare rau se mai sfadesc!
(Câinele si pisica)

Are blana matasoasa,
La caldura toarce-n casa;
La labute-are ghetute –
Stau ascunse în pernute.

(Pisica)

Are si mustati si gheare,

Uneori ca tigrul sare.

Lânga mine n-o mai las!

Am si-acuma semn pe nas!

(Pisica)

Cu pernute la labute,
Cine calca-ncetisor
Parca umbla pe covor?

(Pisica)

Dupa soba la bunica,

Toarce-ntruna mitica

si o cheama Miaunica.

(Pisica)


Iata, bietii soricei
Fug iute din calea ei ?…

(Pisica)

Alba, neagra, pestricioara,

Sforaind în mustacioara,

Dar când simte-un soricel,

Ţup! Îl prinde sprintenel.

(Pisica)

Te zgârie, te ciupeste,

Mereu se linguseste.

Pe soareci îi pândeste,

Din casa nu lipseste.

(Pisica)

De-i mai pun: ochi de sticla,

O mustata mica,

O ureche

Cu pereche,

Gura mica,

Se numeste Miaunica.

Cine-i oare?

(Pisica)

Toarce-ntruna pe cuptor,

Fara fus, fara fuior,

Dar cum simte-un soricel

Se repede dupa el.

(Pisica)

Sa stea lânga soba-i place,

N-are furca, dar tot toarce.

Pe soareci îi nimereste,

Dar de câine se fereste.

(Pisica)

Are mustati si gheare,

soricelu-i de mâncare!

(Pisica)

Are coada, are gheare,

Merge în patru picioare

si când nu-i acasa,

Joaca soarecii pe masa.

Ghici, ghicitoarea mea!

(Pisica)

Labe moi, trec pe oriunde,

În labute, gheare-ascunde!

(Pisica)

Cine îndrageste focul

si-si spala mereu cojocul,

Toarce-ntruna cu mult spor

Fara furca si fuior?

(Pisica)

Toarce zi si noapte.

(Pisica)

Cenusiu si tare mic,

El se teme de pisic.

Sta pitit, deoarece

Se numeste.

(soarece)

Mic, cu inima haina,
Roade sacul de faina!

(soricelul)

Roade peste tot ce-apuca

si-si târaste coada lunga.

Roade toata ziulica

Pâna îl prinde pisica.

(soricelul)

Ea este buna la toate,
Ne da carne, ne da lapte,
Iar vitei mititei
Se numesc copiii ei.

(Vaca)

Este mare, coarne are,

Hranita bine e-n stare

Sa-ti dea lapte si smântâna,

Brânza proaspata si buna.

(Vaca)

Laptele ce-l bei

Este tot al ei.

„Muu” e vorba ei,

Ghiceste, daca vrei!

(Vaca)

Un dovleac pe patru bete,
Geme sunca în cotete!

(Porcul)

Butoias cu patru bete,

Ce mai carne de ospete!

De nas poarta un inel

si drept coada, un cârcel.

(Porcul)

Cu râtul ei scormoneste
Pamântul îl rascoleste,
El creste în batatura,
Ne da carne si untura?

(Porcul)

În noroi se tavaleste,

Cu porumb el se hraneste,

Are coada covrigel

si la rât are inel.

(Porcul)

Vara buruieni îi dai

Toamna, boabe si malai,

Cartofi, sfecla furajera.

Grasanul nostru de-aici

Iarna da la schimb, sorici,

Cârnati, caltabosi, carnita,

si-o gustoasa sunculita.

(Porcul)

Gât semet,

Picioare zvelte,

Poarta saua în spinare

si duce omul calare.

Cine-i oare?

(Calul)

Roscat, negru sau balan

Cu potcoava la picior,

Face-ntruna tropa-trop

si alearga la galop.

(Calul)

E un animal cuminte,

Nu-i place însa ploaia,

Paste-n turma si da lapte,

Da si lâna si e.

(Oaia)

Bucalaia de la stâna
Ne da miel, lapte si lâna!

(Oaia)

Are lâna lunga, creata,

Paste iarba sus la stâna

si-ti da cas si brânza buna.

(Oaia)

Cu copite încaltata

si-n cojoc e îmbracata.

Rumega la iarba-ntr-una.

Ne da carne, lapte, lâna,

Adapostul ei e-n stâna.

(Oaia)

Blana ei e buna

De ciorapi de lâna.

Bunicuta-i  face,

Pe când lâna toarce.

Ghiceste!

(Oaia)

E pazita zi si noapte

Când manânca sau da lapte,

Sau când doarme (ca-i firesc)

De un câine ciobanesc.

Puiul i-l sacrificam

Când de Paste îl mâncam.

De e neagra sau balai

stim cu totii ca e..

(Oaie)

Clai de lâna-n patru bete

Pasc razlete prin fânete.

(Oile)

Are coarne si barbita,

Parul aspru si-o codita.

Ea pe pomi se catara,

Iedul drag îsi apara.

(Capra)

Are doua mici cornite,

Coada scurta si barbita,

Bea într-una multa apa,

Oare cum se cheama?

(Capra)

Caraus vestit în turma,
Duce oile din urma.

(Magarul)

Cu oile stâna-mparte

si cara desagi-n spate.

(Magarul)

Roscatel, negru sau balan,

Cu potcoava la picior,

Face-ntruna tropa-tropa

si alearga la galop.

(Calul)

Urechiat cu blana deasa
Sta mai mult pe lânga casa!

(Iepurele de casa)

E fricosul cel mai mare

Iute-alearga-n departare,

Dar la morcovi de îl chem

Vine, doar sa-i fac un semn!

(Iepurele de casa)

Cât e vara – cucurigu!
Cucurigu – când da frigul!
Cine-i frate dumnealui?
Cum îl cheama?
Poti sa-mi spui?

(Cocosul)

Nu sunt ceas, nu cânt tic, tac,
Galagie însa fac,
Zorile eu le vestesc
si pe toti eu va trezesc?

(Cocosul)

La cap pieptene
si la coada secere,
La grumaz cos cu graunte.

(Cocosul)

Cine este pintenat ?
si ne cânta de pe gard ?…
Cucurigu!

(Cocosul)
La cap pieptene,
La trup pepene,
La coada secere,
La picioare raschitoare.

(Cocosul)

Cavaler împintenat,
Sus, pe gard, sta cocotat
si tot striga prin vecini
Ca e sef peste gaini!

(Cocosul)

Rosior, împintenat,

Este primul la sculat.

Calca tantos, ostaseste,

Poarta cusma haiduceste,

Cânta de te asurzeste.

(Cocosul)

Am un ceas cu pieptene

si-n coada c-o secere.

Cine-i?

(Cocosul)

Orologiu pintenat

Dimineata cânta-n sat.

(Cocosul)

Ziua cotcodaceste,
Ouale si le cloceste,
Cu boabe ea se hraneste,
Ziceti voi, cum se numeste?

(Closca)

Cu ghearele scormonesc
si râme stiu sa gasesc.
Prieten îmi e cocosu’,
Cel frumos cu pinten rosu,
Sigur sunt ca ma ghiciti,
Dar va rog nu va pripiti?

(Gaina)

Face oua zeci si sute

Daca-i dai graunte multe.

(Gaina)

Ghemulet cu frati mai multi,

Piuind umbla descult,

Dupa apa si mâncare.

Puf de aur, puf de soare.

Cine-i oare?

(Puiul de gaina)

Motocel, mititel, auriu,

Cu glasul viu,

Striga tare: piu, piu, piu!

(Puiul)

Cioc, cioc, cioc în fortareata

Sparge zidul catre viata!

Ghemotocul auriu:

„Unde-i mama? Piu, piu, piu!”

(Puiul)
Am o pasare rotata
Sta cu coada învolburata
si te-alearga în curtea toata.
(Curcanul)

Cine-i mândru si-nfoiat
si cu mot de nas legat?

(Curcanul)

Am si mot, am si margele,

Vai, cum ma mândresc cu ele!

În pene ma umflu tot

si sunt rosu, rosu, foc!

(Curcanul)

Se roteste si pufneste,

Prin curte el se mândreste

C-are coada evantai

si margele cum tu n-ai.

(Curcanul)

Ba îsi umfla penele

si-si pune margelele,

Ca sa faca pe maretul,

Ba pe urma, cântaretul,

Cu gâtul lui costeliv,

Devine cam guraliv.

(Curcanul)

Atunci când sunt în ograda
Ga, ga, ga se iau la sfada,
Iar când sunt pe lânga lac,
Baie întruna fac.

(Gâstele)

Papucii ele cauta

si fac o galagie.

Cu capul sunt sub apa,

Cine sa fie?Cine sa fie?

(Gâstele)

Jupâneasa durdulie,
Cu rochita cenusie,
Lucrata din pene lucii,
Cauta pe lac papucii.

(Gâsca)

Te-asurzeste

Când graieste,

Spune-ntruna: ga, ga, ga,

Parca numai s-ar certa.

(Gâsca)

Cred ca macu-i place tare
Zilnic cere-n gura mare
Dupa atâta mac-mac-mac
Pleaca sa înoate-n lac.

(Rata)

Toata ziua sta pe lac
si ne cere mereu … mac!

(Rata)

Când o cauti e pe lac.

Toata ziua: mac, mac, mac!

si te scoala dimineata!

Mac, mac, mac! Este .

(Rata)

Lipa, lipa, talpa lata.

Maca, maca, ziua toata.

Trece lacul goana,

La înot e campioana.

(Rata)

Balta o iubeste,

Apa o doreste,

Macaie de zor,

Cine-o fi? Azor?

(Rata)

Leganat e mersul meu,
Puii mei sunt „bobocei”
si la balta merg cu ei.
Cu gâsca sunt ruda buna
si-n cotet stam împreuna.
Dam foloase omului,
Crestem lânga casa lui.

(Rata)

Are mersul leganat,

Dar mai mult ea sta pe lac.

(Rata)

E o pasare ce-noata

si macaie prin ograda.

(Rata)

Cine are ciocul lat,
Are mersul leganat,
Se îndreapta catre lac
si tot face…
Mac, mac, mac?

(Rata)

Nu e mire, nici mireasa,
Are trena matasoasa
Cu banuti frumosi, verzui,
Hai ghiciti numele lui!

(Paunul)

Cine sade în cuibar
Ca un cocolos de var?

(Oul)