CATEGORII: Proverbe și zicători
Vizualizari:1561
Adăugat acum: 10 ani în urmă
Fagaduiala are picioare, numai darul are maini.
Fagaduiala data e datorie curata.
Fagaduielile nasc datorii si datoriile fagaduieli.
Fagaduieste numai ce poti da.
Faima si zgomotul fac lucrurile mai mari decat sunt.
Familia este nucleul civilizatiei.
Familiaritatea inlatura respectul.
Familiaritatea prea mare da nastere dispretului.
Fapta buna nu moare niciodata.
Fapta buna este pentru om cununa.
Fapta e totul, gloria nimic.
Fapta te arata tocmai ca intr-o oglinda.
Faptele graiesc mai apasat decat vorbele.
Faptele sunt fructe, cuvintele sunt frunze.
Fara curaj pururea in primejdii te gasesti.
Fatarnicul cu graiul se pare ca te apara, iar cu semne de departe in groapa te arunca.
Fatarnicul e ca un carbune care, pe neasteptate, te arde.
Fatarnicul este un taler cu doua fete.
Fa-ti de cap, pana peste cap, dar cu cap!
Femeia cand intra pe usa, iese linistea pe fereastra.
Femeia cea nebuna, orice casa darama.
Femeile sunt temelia educatiei in fiecare generatie.
Fereste-te de omul tacut si de apele linistite.
Fereste-ma Doamne de prieteni, ca de dusmani ma feresc singur.
Fereste-te de omul prost, caci are mintea odihnita!
Fiecare isi are necazurile sale.
Fiecare nebun poate castiga bani, dar nu-i poate pastra.
Fiecare pasare pe limba ei piere.
Fiecare pasare pe limba ei piere.
Fie omul cat de mic, dupa masa doarme un pic.
Flamandului si o bucata de mamaliga rece i se pare placinta.
Frate, frate, dar branza e pe bani.
Fratele iti scoate ochii.
Frumoasa e prietenia, sa n-o lasam sa moara.
Fudulul are doi tovarasi: prostia si saracia.
Fuga e rusinoasa, dar e sanatoasa.
Gaina batrana face ciorba buna
Gaina batrana face ciorba buna.
Gaina cand se vede in tarate da cu picerele.
Gaina care cotcodaceste mult nu face oua.
Gainusa cea motata face-un ou la saptamana si se lauda o luna.
Gandeste intai, apoi vorbeste.
Gandurile rele se alunga prin fapte bune.
Gardul are ochi si zidul urechi.
Gelozia este tiranul regatului iubirii.
Gelozia se hraneste din indoiala si devine furie sau se sfarseste indata ce trecem de la indioala la certitudine.
Gesturile masurate si naturale dau gingasia. Ele nu inlatura defectele, dar le mascheaza, le reduc.
Glontul ocoleste pe cel ce nu se teme de moarte.
Gluma este ca lana; daca o torci prea mult se rupe.
Graba e neprevazatoare si oarba.
Graba strica treaba.
Grabeste-te sa faci bine cat poti, caci nu ai putinta sa-l faci oricand.
Grabnic la auzire si zabavnic la graire.
Greseala altuia la acela s-o lasi; dupa ea sa nu te iei.
Greseala cea mai mare este a aceluia care dispretuieste adevarul si se lasa tarat la rele, de lingusire
Greseala de o clipa e adesea suparare pe viata
Greseala fiului tau sa n-o treci cu vederea, ca se face obicei
Greseala iertata nu se mai aminteste
Greseala indreptare asteapta.
Greseala indreptare asteapta
Greseala recunoscuta e pe jumatate iertata.
Greseala tatalui nu trebuie niciodata sa vateme fiul
Greseala tulbura, adevarul linisteste
Greselile tineretii se iarta
Gresind din intamplare, nu-i nimeni vinovat; dar cel ce face-anume nu trebuie crutat
Greu la deal cu boii mici si la vale de-i înpingi.
Greu se cunoaste cineva pe sine.
Groaza e adesea mai mare decat primejdia
Grosolania, badarania si brutalitatea pot fi apucaturile unui om de duh
Grosolania pare sa fie necunoasterea bunei-cuviinte. Grosolanul este omul care vine la adunarea publica chiar si in ziua in care s-a imbatat
Gura aduce ura
Gura calomniatorului e mai periculoasa decat gura tevii de pusca
Gura de tot sa nu ti-o infranezi, nici iarasi de tot sloboda sa ti-o lasi la orice si oricand, si oricum, ci mai bine la vreme sa graiesti cat si cum ti se cuvine
Gura e o gaura mica, dar poate inghiti o casa cu acoperis cu tot
Gura este cea mai sigura cale spre ruina
Gura mare aduce ura ,cea dulce aduce dragoste
Gura pacatosului adevar graieste.
Harnicia este cea mai de pret comoara a omului.
Hartia multe rabda.
Hotul cand nu are ce sa fure, se crede om cinstit.
Hotul este ca iepurele, se teme si de umbra sa.
Hotul neprins negustor cinstit
Hotul zice c-a glumit, imediat ce l-ai zarit.
Iarba rea creste repede pe cand iarba buna incetul cu incetul
Iarba rea nu trebuie taiata ci smulsa
Iarba rea nu trebuie taiata, ci smulsa
iarna fuge si vara nu poate umbla
Iarta pe toti, numai pe tine nu!
Ii dai un deget si-ti ia mana toata
ii e draga munca , ca si magarului fuga
Ii merge ca racul.
(ii merge rau, da-napoi)
Inaintea celui strain nu face nimic care trebuie sa ramana tainuit; tu nu stii ce poate nascocii el.
Inalt ca braul, prost ca gardul.
In apa sunt lotusi dar si crocodili
In casa parinteasca, sufletul prinde o alta culoare
In casa trebuie sa fie curat ca sa fi sanatos
Inceputul fie cum o fi, sfarsitul sa fie bine.
Inceputul intelepcinii este frica de Dumnezeu si cu cei credinciosi ea se formeaza in sanul mamei.
In fata pericolelor mari se vede adevaratul curaj
In fiecare gluma este si un sambure de adevar
Inima omului schimba fata lui ori spre bune, ori spre rele
In Imparatia Orbilor, chiorul este imparat
In mijlocul paraliticilor schiopul este o gazela
Innegrind pe altul, nu te albesti pe tine !
In oala acoperita nimenea nu stie ce fierbe
In satul fara pasari, liliacul este o pasare
In tara orbilor, chiorul este imparat.
Intelepciunea ajunge cu tarie de la o margine la alta a lumii si pe toate le intocmeste preaplacut.
Intelepciunea este in fata omului priceput, dar ochii nebunului o cauta la capatul pamantului.
Inteleptul aduna si prostul risipeste.
Inteleptul nu dezaproba un cuvant bun pe motiv ca ar fi fost spus de un om rau.
Inteligenta merge la pas, imaginatia galopeaza
In timp ce intra vinul iese cumintenia
Intotdeauna sa lasi loc de buna ziua
intotdeauna si pentru nimic cainele cel mare il bate pa-la mic
dar niciodata si nici din intamplare cainele cel mic nu-l bate pe cel mare.
Intotdeauna si pentru nimic,
Cainele cel mare il „bate” p-ala mic,
Dar niciodata si nici din intamplare Cainele cel mic nu-l „bate” p-ala mare.
In valea unde nu sunt tigri si iepurele este imparat
Invata la tinerete sa stii la batranete.
Invata la tinerete ca sa stii la batranete
Invatatorul stie ce e bine.
Invatatura e cea mai mare avutie.
Invatatura data rau se sparge in capul tau.
Invatatura e mama intelepciunii
In zadar latra cainii la luna, nu va straluci mai putin din aceasta cauza.
Iubeste munca, chiar daca nu ai nevoie de ea pentru a te intretine.
Iubeste munnca precum urmasi tai
Iubeste-ti prietenul cu toate defectele sale.
Iubeste-ti prietenul asa cum este el .
La adunare cand te afli sa nu fii posomorat ca, la toti vei fi urat
L-a apucat la roata.
(ii cere socoteala, l-a luat din scurt)
La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
La bataie se renunta din teama sau de rusine
La bautura, cu nimeni sa te-apuci in sfada, ca pururea ramai in coada
La betie omul este pisica, apoi maimuta si la urma porc
La betie se spune adevarul
La calomnii se raspunde cel mai bine tacand
La casa prietenului bandajeaza-ti capul, la casa dusmanului taie-ti ghearele
La casatorie, unire sufleteasca, dragoste frateasca si punga obsteasca
La ceea ce nu poti nici tie sa-ti ajuti, nu mai fagadui altuia sa-i ajuti
La ce foloseste vaca care da mult lapte daca rastoarna sistarul?
La cei mai multi oameni dreapta judecata tine de preferinte
La cele grele, iar nu la cele mai usoare, sa te-arati cu curaj, ca sa le poti birui
Lacomul mai mult pierde si lenesul mai mult alearga.
Lacomul si satul, tot flamand este.
La cuvant nicicum aspru sa te arati, ca toti de tine vor fugi
La dar mic, multumire mica
La inceput focul aprins se stinge cu putina apa
La mancare sa ai cumpatare, si la bautura sa fii cu masura
La masa cu graiul pe nimeni sa nu mahnesti, ca masa cere veselie si tihnire la mancare
La masa niciodata sa nu lauzi bucate straine
