Ghicitori despre obiecte

    470 ori


    Descriere :

    Please complete the required fields.
    Intampini probleme?


    Aici gasesti o  colectie impreionanta de ghicitori pentru copii despre obiecte.

    Am un bou:
    Cu capul sparge,
    Cu coada drege.
    (acul)

    Ce-i subţire,subţirel
    Şi trage aţa după el?
    (acul)

    Cine are o singură ureche
    Dar nici cu aceea nu aude?
    (acul)

    Cine are ureche,
    fără pereche,
    Dar cu ea n-aude
    Şi-i place să umble?
    (acul)

    Foaie verde de-un scaiete,
    Eu sunt cam într-o ureche,
    Dar sunt harnic, muncitor,
    Tuturor folositor.
    (acul)

    Luciul luceşte,
    Luciul străluceşte,
    La gard mereu împleteşte.
    (acul)

    Luciu, lucior,
    Îi pun coadă de fuior.
    (acul)

    Mic, mititel
    Îngrădeşte frumuşel.
    (acul)

    Mititelu-ntr-o ureche
    Face nouă haina veche.
    (acul)

    Subţire şi mititel
    Îngrădeşte frumuşel.
    (acul)

    Urechi are, dar n-aude,
    E micuţ şi tot împunge.
    (acul)

    Este meşter iscusit,
    Dar lucrează priponit.
    Dacă nu îl legi cu aţă,
    Nu se mişcă, n-are viaţă.
    (acul cu aţă)

    Petale de flori micuţe,
    Aşezate-n cutiuţe,
    Să putem picta cu ele
    Oameni, case, floricele.
    (acuarelele)

    Nu-i ureche, dar aude;
    Nu e ochi şi vede multe;
    Orice veste ea primeşte
    Îndată o povesteşte.
    (antena de radio şi televiziune)

    Deşi are numai un ochi,
    Vede perfect
    Şi ţine minte tot.
    Cine-i, aţi aflat?
    (aparatul de fotografiat)

    Sunt rotundă sau pătrată
    Ascut creionul îndată.
    (ascuţitoarea)

    Ce dihanie ciudată,
    Cu gât lung şi gură mare,
    A-nghiţit, aşa, deodată,
    Tot ce-i pulbere-n covoare?
    (aspiratorul)

    Când e plin zboară,
    Când e gol coboară!
    (balonul)

    În pădure fusei,
    Al treilea picior ajunsei.
    (bastonul)

    Pe bătrâni îi sprijinesc,
    Pe călători întovărăşesc,
    Pe cei răi îi pedepsesc.
    (bastonul)

    Pe masă sau în tavan,
    Seara vezi un ghem bălan!
    (becul)

    Şi acasă şi în clasă,
    E o pară luminoasă.
    (becul electric)

    Ghiciţi care lighioană
    Mestecă, aşa-n neştire,
    Tot betonul ce se toarnă
    În pereţii din clădire?
    (betoniera)

    Care mobilă are mai multe volume?
    (biblioteca)

    Retevei rotund
    Strânge păru-n fund.
    (căciula)

    O sticluţă cu vopsea
    Dă peniţelor să bea.
    (călimara)

    Am o casă cu patru uşi:
    Printr-una intru şi prin trei ies afară;
    Când am terminat,
    Înăuntru am intrat.
    (cămaşa)

    Am trup, dar n-am corp;
    Am gât, dar n-am cap;
    Am mâneci, dar n-am mâini.
    (cămaşa)

    Are gât, dar cap nu are;
    Are mâini, n-are picioare:
    Cin’ să fie oare?
    (cămaşa)

    Odăiţă meşterită,
    Pentr-un singur om croită,
    O intrare, trei ieşiri,
    Spune-o fără să te miri!
    (cămaşa)

    Din pământ mă nasc,
    În apă mor,
    În aer mă veştejesc,
    Şi la foc mă întăresc.
    (cărămida)

    Cutii roşii din pământ,
    Le-aşezăm în zid la rând!
    (cărămizile)

    Cine din negru se poate face roşu,
    Ca apoi să devină gri?
    (cărbunele)

    Cu ce plimbăm mai uşor,
    Copiii pe placul lor?
    (căruciorul sau trăsurica)

    De ziua ta tu îl primeşti.
    Oare ce o fi el?
    (cadoul)

    Carte albă, liniată
    Scrii pe ea când e curată.
    (caietul)

    Nu sunt carte, dar am foi
    Pregătite pentru voi
    Cu linii sau pătrăţele
    Să puteţi scrie pe ele.
    (caietul)

    Avem în camera noastră,
    Aşezat cam sub fereastră,
    O armonică de fier,
    Cu numele… c___r!
    (caloriferul)

    Am o fetiţă
    Sărutată de toţi pe guriţă.
    (cana)

    N-are minte
    Dar te prinde.
    (capcana)

    Are foi şi nu e pom,
    Îţi vorbeşte ca un om
    Şi cu cât o îndrăgeşti
    Tot mai mult o foloseşti.
    (cartea)

    Are foi şi nu e pom,
    Îţi vorbeşte şi nu-i om,
    Dă exemple, sfaturi multe
    Celor ce vor să le-asculte!
    (cartea)

    Are foi şi scoarţă
    Dar nu e copac,
    Cine-o înţelege
    Minte are-n cap.
    (cartea)

    E o grădină mândră, semănată
    Cu poezii, cu glume şi poveşti,
    Dar nu se lasă lesne vizitată
    Decât când ştii, copile, să citeşti.
    (cartea)

    Eu ştiu multe, chiar de toate,
    Şi nu ţin secret nimic;
    Ţi le spun, ca unui frate,
    De mă cercetezi un pic.
    (cartea)

    Am aici o jucărie,
    Care cât e vremea ştie,
    Dar nu face nici un pas
    Dacă n-o învârt de nas.
    (ceasornicul)

    Ce merge şi tot stă pe loc?
    (ceasornicul)

    Cine bate
    Şi nu e bătut?
    (ceasornicul)

    Cine bate-ncetinel,
    Dar nu e bătut defel?
    (ceasornicul)

    Gură n-are,
    Nici picioare,
    Câteodată amuţeşte,
    Dar când merge şi vorbeşte
    Îl asculţi ca la poruncă:
    Sari din pat şi mergi la muncă.
    (ceasornicul)

    Zi şi noapte eu muncesc,
    Nici o clipă nu m-opresc
    Şi măsor cu grijă mare
    Lunga timpului cărare.
    (ceasornicul)

    N-are mâini şi totuşi bate,
    Bate-ntruna, zi şi noapte,
    Stă oriunde îl vei pune
    Şi oricând timpul ţi-l spune!
    (ceasul)

    Ticăie la capul tău
    Şi te trezeşte mereu
    (ceasul)

    Zi şi noapte,
    Stau de pază;
    N-am picioare
    Şi tot umblu;
    N-am nici mână
    Şi tot bat.
    (ceasul)

    Scurtă, groasă, un-te duci?
    Ars în fund, ce-ai să mă-ntrebi?
    Unde eu mă duc,
    Tot ţie-ţi aduc.
    (ceaunul şi cofa)

    Încârligat şi-ntortocheat
    Şi de urechi e agăţat.
    (cercelul)

    Ce-i rotund,
    Dar fără fund
    Şi stă pe unul cu fund?
    (cercul pe butoi)

    Care cheie nu deschide nici o broască?
    (cheia sol)

    Bunicuţul de la ţară
    Are un prieten bun
    Bate cu el multe cuie,
    Face gardul de la drum.
    (ciocanul)

    De picioare-l strâng cu mâna
    Şi el încleştează gura.
    (cleştele)

    Păhărel de oţel
    Stă la gâtul unui miel:
    Când elevii vin de-acasă
    Îndată îi cheamă-n clasă!
    (clopoţelul)

    Luceşte, sclipeşte,
    Pe câmpii goneşte,
    Retează tot ce-nfloreşte.
    (coasa)

    Slăbănoaga fânu-l frânge,
    Iar colţata-n urmă-l strânge!
    (coasa şi grebla)

    Umblă pe la noi prin lan
    Un camion cam năzdrăvan;
    Grânele le seceră,
    Spicele le treieră!
    (combina)

    Ce localitate oare
    Pare-a fi pe val de mare?
    (Corabia)

    O căsuţă ascuţită
    Stă pe beţe sprijinită!
    (cortul)

    Cine zi şi noapte tutun fumează
    Şi nu se mai satură?
    (coşul)

    Ciutur-mutur cel bătrân
    Şade sus şi bea tutun.
    (coşul)

    Sus pe casă aşezat
    Şi fumează ne-ncetat.
    (coşul)

    Roş, albastru sau vărgat,
    Stă întins pe lângă pat!
    (covorul)

    Mama sau bunica-l face,
    Îl frământă şi îl coace.
    Cu stafide, nuci sau mac.
    Aţi ghicit! E…
    (cozonacul)

    Bucăţică de cărbune,
    Cu veşmânt de lemn,
    Pe hârtie lasă urme
    Scriind orice semn.
    (creionul)

    Drept, înalt şi subţirel
    Cu veşmânt de lemn pe el,
    Are vârful de cărbune
    Pe hârtie multe spune.
    (creionul)

    Cine urme albe lasă
    Pe tabla neagră din clasă?
    (creta)

    E rotundă sau pătrată,
    Uneori e colorată,
    Nu-i din var şi nici din gips
    Şi e bună pentru scris!…
    (creta)

    Stă în casă şi în clasă,
    Poartă haine şi nu-i pasă!
    (cuierul)

    Cine intră-n casă,
    Dar capul afară-şi lasă?
    (cuiul)

    Hoţul intră-n casă,
    Şi capul afară-şi lasă.
    (cuiul)

    Cine ţine bine-n gură
    Tava plină de friptură?
    (cuptorul)

    Şade moşul sub uluc
    Şi fumează din ciubuc;
    Apoi, după ce-a fumat,
    Îl hrănesc cu aluat.
    (cuptorul)

    Ce este ziua cerc,
    Iar noaptea se face şarpe?
    (cureaua pantalonilor)

    Am o frunză care te omoară.
    (cuţitul)

    Deşi-i mic şi subţirel,
    Toţi se tem şi fug de el!
    (cuţitul)

    Moşneguţ cu pielea goală
    Ţine vinul de năvală.
    (dopul)

    S-a făcut de când e lumea
    Şi va fi cât va fi lumea.
    (drumul)

    Cămăruţă de lemn tare
    Ţine hainele-n păstrare!
    (dulapul sau şifonierul)

    Uriaşul râmător
    Cu puternica lui gheară
    Sapă gropi, foarte uşor,
    Şi pământu-l scoate-afară!
    (excavatorul)

    Iese moşul din colibă
    Cu nasul plin de mămăligă.
    (făcăleţul)

    Cocostârcul din câmpie
    Scoate apă dar n-o bea
    Bucuros ţi-o lasă ţie
    Şi oricui ar vrea s-o bea!
    (fântâna cu cumpănă)

    Lungul urcă şi coboară
    În scrânciob i-o fetişcană!
    (fântâna cu cumpănă)

    Cine stă pe ţărm la mare
    Şi privirea nu-şi abate,
    Călăuză de vapoare
    Şi pe ceaţă şi în noapte?
    (farul)

    Nici afară,
    Nici în cer,
    Nici pe pământ.
    (fereastra)

    Are dinţi mulţi şi mititei
    Şi nu suferă niciodată de ei.
    (fierăstrăul)

    Cine are dinţi mulţi,
    Puternici şi ascuţiţi,
    Dar de durere feriţi?
    (fierăstrăul)

    Nu-i pisică, nici căţel
    Are dinţii de oţel!
    (fierăstrăul)

    Buchet tare de vergele
    Ţine beton între ele!
    (fierul beton)

    În pădure naşte,
    În pădure creşte,
    Vine-acasă şi horeşte.
    (fluierul)

    Subţirel şi găurit
    Te îndeamnă la horit;
    Cine-i, aţi ghicit?
    (fluierul ciobănesc)

    Ce separă unindu-se?
    (foarfeca)

    Cuţitaşe cu inele
    Taie pielea în curele!
    (foarfeca)

    Toată este numai gură
    Părul de pe frunte-ţi fură.
    (foarfeca)

    Tortul, untul, fripturica
    Le-a vârât în el mămica,
    Pare un dulap vopsit,
    Înăuntru-i ger cumplit.
    (frigiderul)

    Am o capră cu trei coarne
    Claia vrea să o răstoarne,
    Alte ori ia paie-n gură
    Şi le-aruncă-n car sau şură!
    (furca)

    Şarpe lung de cauciuc
    Varsă apa unde-l duc!
    (furtunul)

    Legată de nas cu sfoară,
    Ea-n adânc goală coboară,
    Iar când iese la lumină,
    Atunci e cu apă plină!
    (găleata fântânii)

    Ce creşte în pădure
    Şi-apoi se prinde-n horă în jurul casei?
    (gardul de lemn)

    În pădure născui,
    În pădure crescui,
    Acasă când m-au adus
    Slujitor casei m-au pus.
    (gardul)

    Lumina prin ce trece
    Şi nu se opreşte?
    (geamul)

    Îl ţii de coadă,
    Dar el tot fuge de-a dura.
    (ghemul)

    Am două surori
    Legate cu sfori,
    Când noaptea s-a lăsat
    Se bagă sub pat.
    (ghetele)

    Eu merg cu şcolarul
    Şi îi port Abecedarul.
    (ghiozdanul)

    Care minge colorată
    Toată lumea ne-o arată?
    (globul pământesc)

    Arici mare şi zbârlit,
    Pe ogoare tăvălit!
    (grapa)

    Deşi-i slabă, nu se-ndoaie
    Şi cu dinţii strânge paie!
    (grebla)

    De-ai greşit, ia seama bine,
    Foloseşte-mă pe mine!
    Foaia albă va rămâne
    Ai grijă să scrii mai bine.
    (guma de şters sau radiera)

    Nu e şoarec nici orbete,
    Roade pete pe caiete.
    Ar fi bine şi frumos
    Să nu-i dăm nimic de ros.
    (guma de şters sau radiera)

    Cu mâna îl ţin
    Şi-i dau cu piciorul,
    El muşcă din plin
    Cu gura ogorul!
    (hârleţul)

    Este groasă sau subţire
    De o îmbraci ea cald îţi ţine.
    (haina)

    Unde-s munţi fără-nălţimi
    Şi ape făr-adâncimi?
    (pe hartă)

    Cloşca-n vad s-a pitulat,
    Risipindu-şi puii-n sat,
    Însă noaptea, grijulie,
    Îi hrăneşte pe-o frânghie.
    (hidrocentrala)

    Un balaur
    Solzi de aur,
    Stă în munte priponit,
    Apă bând necontenit;
    Şi pe nări cum suflă para,
    Luminează toată ţara.
    (hidrocentrala)

    Cerceluş cu toartă mare
    Te opreşte la intrare!
    (lacătul)

    Cerceluş cu toartă,
    Nime nu mă poartă,
    Da mă tot acaţă
    La uşa din faţă.
    (lacătul)

    De pază la poartă
    Cerceluş cu toartă
    Agăţat stingher
    De urechi de… fier.
    (lacătul)

    Nu latră, nu muşcă
    Şi nici nu împuşcă.
    În casă
    Pe nimeni nu lasă!
    (lacătul)

    Cine ziua dormitează
    Şi noaptea ne luminează?
    (lampa)

    Ce duci la gură mereu, dar nu înghiţi niciodată?
    (lingura, furculiţa şi paharul)

    Galbenă sau albă,
    Pe-o aţă întinsă,
    E la gură-aprinsă.
    (lumânarea)

    Am o mână fără oase,
    Când se rupe, o poţi coase!
    (mănuşa)

    Ce are forma unei mâini
    Şi tot nu-i mână?
    (mănuşa)

    Ce-i cu cinci degete, însă nu-i mână,
    Este din piele, dar şi din lână?
    (mănuşa)

    Cinci fraţi o haină îmbracă!
    (mănuşa)

    Am o găină pestriţă
    Şi la coadă ferfeniţă.
    (mătura)

    O fetiţă jucăuşă,
    Mereu şade după uşă,
    Numai când e invitată,
    Face camera curată!
    (mătura)

    Mână lungă, mare, grea,
    Ridicăm ce vrem cu ea!
    (macaraua)

    Mică e şi colorată
    Şi pe margine zimţată
    Veşti aduce de departe
    Când nu-i prinsă într-o carte.
    (marca poştală)

    De-i rotundă sau pătrată,
    Toţi din casă îi dau roată!
    (masa)

    În pădure născui,
    În pădure crescui;
    Acas dacă m-aduseră,
    Horă-mprejur mi se puseră!
    (masa)

    În pădure sunt născută,
    În pădure sunt crescută,
    Din pădure sunt adusă
    Şi la mare cinste pusă.
    (masa)

    Lungă, lată sau pătrată,
    Musafirii îi dau roată!
    (masa)

    Patru picioare are,
    Dar să le mişte
    Nu e în stare.
    (masa)

    Cu cât mă baţi mai mult,
    Cu atât lucrez mai repede;
    Cine sunt?
    (maşina de scris, tastatura)

    Gură mare, ca o roată,
    O umplem cu carne toată
    Şi ne-o dă-napoi tocată!
    (maşina de tocat carne)

    Cine-i viu, dar fără de viaţă?
    (mercurul, argintul viu)

    Ce se frânge
    Şi se strânge
    Şi se bagă-n buzunar?
    (metrul)

    Ce e mai dulce şi mai dulce
    Şi prin bâzâit se-aduce?
    (mierea)

    Cu cât cade,
    Cu-atât sare
    Şi aleargă-n fuga mare
    Fără aripi sau picioare;
    Ce să fie oare?
    (mingea)

    Cu mâna sau cu piciorul
    De m-atingi, eu îmi iau zborul
    şi-alerg iute, încântată,
    Dar sparg geamul câteodată.
    (mingea)

    E rotundă, colorată
    Şi copiii nu-i rezistă,
    Fără ea, ora de sport,
    Ar fi ora cea mai tristă.
    (mingea)

    Jucăuşă, dolofană,
    Toată ziua ar sări.
    E de piele sau de ”gumă”,
    Ia ghiciţi, cine-i, copii!
    (mingea)

    Mulţi sportivi o îndrăgesc;
    De ce oare o lovesc?
    (mingea)

    Pepenaş de cauciuc
    Îl trântesc sau îl arunc,
    Orişiunde dacă pică,
    Nu se sparge, nu se strică!
    (mingea)

    Zece-o bat să intre-n plasă
    Unu-o prinde şi n-o lasă.
    (mingea de fotbal)

    Lopăţică cu mâner
    Folosită-n şantier,
    Mai ales la zidărie
    Şi-are numele… m___e!
    (mistria)

    Pe cămăşi, haine, flanele
    Sunt bănuţi cu găurele!
    (nasturii)

    A trăit
    Ne-a hrănit,
    A căzut,
    S-a prăpădit.
    (oala)

    Am fost la săpat;
    La palme m-au luat,
    În foc am intrat,
    La tîrg am plecat.
    Mulţi ani am slujit,
    Pe toţi am hrănit,
    Şi când am căzut,
    Ţăndări m-am făcut.
    (oala)

    Cât am trăit
    Pe foc m-ai fript,
    Iar după ce-am murit
    Pe drum m-ai azvârlit.
    (oala)

    Din pământ mă născui
    În lume trăii
    Şi când murii
    În gunoi mă pomenii.
    (oala de lut)

    Bicicletă cu proptele
    Stă pe nas, nu pe şosele!
    (ochelarii)

    Două geamuri la fereastră,
    Dar nu sunt puse la casă,
    Ci pe-o şa anume-aleasă.
    (ochelarii)

    Sunt o şa,
    Pe care nu călăreşte nimeni;
    Sunt fereastră
    Dar nu la casă.
    (ochelarii)

    Eu n-am, din făptură,
    Nici limbă, nici gură,
    Dar spui la oricare
    Cusurul ce are,
    Şi-oricât se mânie,
    Tot va să mă ţie.
    (oglinda)

    În zadar te uiţi la mine,
    Că te vezi numai pe tine!
    (oglinda)

    N-are limbă şi nici gură,
    Şi arată orice făptură.
    (oglinda)

    Şi un an de mă priveşti,
    Tot pe tine te zăreşti!
    (oglinda)

    Te-am văzut într-un loc,
    Unde nu ai fost şi nu poţi fi!
    (oglinda)

    Tu te uiţi la mine,
    Dar te vezi pe tine
    Chiar când nu-ţi convine;
    Ne cunoaştem bine:
    Cine-s oare, cine?
    (oglinda)

    Ce om nu se mişcă iarna?
    (omul de zăpadă)

    Ciupercă uscată
    În cui agăţată.
    (pălăria)

    Chip de om, dar minte n-are
    Nici nu cere de mâncare.
    E îndrăgită de copii
    Că le-aduce bucurii.
    Oare ce e?
    (păpuşa)

    Care turtă afânată
    Este zilnic cumpărată?
    Se găseşte-n orice casă
    Şi-o servim felii la masă!
    (pâinea)

    Cu ciomege m-au lovit,
    Între pietre m-au strivit,
    Chiar în jar am fost băgată,
    Cu cuţitul spintecată,
    Dar deşi mă chinuieşte,
    Lumea-ntreagă mă iubeşte,
    Toată lumea mă doreşte.
    (pâinea)

    Din pământ în soare
    Din sac în dogoare.
    (pâinea)

    Roată rotită,
    De om muncită
    Şi de lume înghiţită.
    (pâinea)

    Se naşte sub soare,
    Se coace-n dogoare.
    (pâinea, grâul)

    Băutoare însetată
    Bea vin, lapte şi ulei,
    Dar ce-nghite-n beregată,
    Nu merge-n stomacul ei!
    (pâlnia)

    Umbrelă mare, uşoară,
    Din avion se coboară!
    (paraşuta)

    Bici de foc cumplit
    Peste cer zvârlit,
    Dar tot focul lui
    Îl prind într-un cui.
    (paratrăsnetul)

    În mici tuburi se găseşte,
    Dinţii bine îi albeşte!
    (pasta de dinţi)

    Ce-i gata
    Şi tot trebuie gătit?
    (patul)

    Cine şade în ghiozdane,
    Purtând gume şi creioane?
    (penarul)

    Un arici mititel
    Curăţăm dinţii cu el!
    (peria de dinţi)

    Scândură cu păr pe ea
    Curăţă hăinuţa mea!
    (peria de haine)

    Are pene să-i ajungă,
    Dar nu zboară, nici nu umblă,
    Şade înfăşată
    Şi-i place curată.
    (perna)

    Cine are pene
    Şi nu zboară?
    (perna)

    Pe patul lui Titişor,
    Şade-un sac cu pufuşor!
    (perna)

    Cine are dinţi,
    Dar nu muşcă
    Şi nu-l dor niciodată?
    (pieptenele)

    Cine are dinţi mulţi
    Şi nu poate muşca?
    (pieptenele)

    Care apă e-ngheţată
    Doar cu trei oase de vacă?
    (piftia)

    Nu e pled şi nici perdea,
    Noaptea stai ascuns sub ea!
    (plapuma)

    Ce fiară cu limba râmă
    Şi cu spatele dărâmă?
    (plugul)

    Două roate, cuţit lat
    Foloseşte la arat –
    Cine este, l-aţi aflat?
    (plugul)

    Peste ape, prins în scoabe,
    Şade moşu-n patru labe,
    Şi cum stă aşa plecat
    Eu trec apa pe uscat.
    (podul)

    Peste râpe, peste ape
    Face drumul mai aproape!
    (podul)

    Două scânduri cu inele
    Păstrăm cărţile pe ele!
    (poliţa cu cărţi)

    Nici în casă nici afară
    Talpa mea e drum de ţară.
    (pragul)

    Şi pluşat şi vărgat
    Apa-ndată a zvântat!
    (prosopul)

    În pădure născui,
    În pădure crescui,
    Acasă m-au adus,
    Călcătoarea satului m-au pus.
    (puntea)

    Ce n-are suflet
    Şi suflet fură?
    (puşca)

    Am o cutie
    Ca o colivie
    Şi cântă la nebunie.
    (radioul)

    Spre stânga de-i suceşti nasul,
    El îndată-ţi umple vasul!
    (robinetul)

    Cine poate mânca fierul
    Fără să-şi rupă dinţii?
    (rugina)

    Dacă-l uzi, el face spumă
    Şi-ţi alunecă din mână!
    (săpunul)

    Ce lucru poate să ţină:
    Zahăr, grâu, mălai, făină?
    (sacul)

    Are tălpi,
    Picioare n-are,
    Şi te duce în spinare.
    (sania)

    Când nu e zăpadă
    Doarme în ogradă,
    Dar când ninge-afară
    Cu copiii zboară.
    (sania)

    Iarna fuge,
    Vara zace.
    (sania)

    Mergi cu ea, dar roate n-are
    Nu e tren, dar şine are
    Iarna bucurii aduce,
    Sus o urci,şi-n jos te duce…
    (sania)

    Două beţe, opt surcele,
    Te cobori şi urci pe ele!
    (scara)

    Am picioare dar nu merg,
    Oboseala o-nţeleg.
    (scaunul)

    Cin’ se află-n orice casă
    Stă cu oaspeţii la masă?
    (scaunul)

    Cu toate că are
    Trei, patru picioare
    Să le mişte nu e-n stare,
    Dar te ţine în spinare.
    (scaunul)

    E puternic cât se poate,
    Pe oricine ţine-n spate!
    (scaunul)

    Am o lună cu mâner,
    Am furat-o de pe cer;
    Străluce ca o văpaie
    Şi mănâncă numai paie.
    (secera)

    Lună nouă-n păr bălai,
    Ai grijă să nu te tai!
    (secera)

    Pâlnii multe înşirate,
    Purtate pe două roate!
    (semănătoarea)

    Cu trei ochi
    În trei culori
    E atent la trecători
    Şi-ţi arată
    Fără grai
    Când să treci
    Şi când să stai.
    (semaforul)

    Felinar cu trei culori
    Îndrumă pe trecători.
    (semaforul)

    În colţ de stradă
    Trei ochi iscoadă.
    (semaforul)

    Ce se aşază pe masă,
    Se taie şi se împarte oamenilor,
    Dar nu se mănâncă niciodată?
    (setul de cărţi de joc)

    Roată uscată,
    Cu păr ferecată,
    În cui acăţată.
    (sita)

    Seamănă c-o roată,
    Are fund, vezi bine,
    Dar apă nu ţine.
    (sita)

    Un castron cu găurele
    Trece făina prin ele!
    (Sita)

    Albă şi suleimenită
    Când urâtă, când iubită;
    Vara nu vor să mă vadă,
    Iarna toţi mă-nbrăţişează.
    (soba)

    Ce ţi-e dragă iarna
    Şi n-o suferi vara?
    (soba)

    Iar na toţi grămadă
    La tine venim,
    Vara dacă vine,
    De tine fugim.
    (soba)

    Mănâncă toată ziua
    Şi tot flămândă rămâne.
    (soba)

    Mărgeluşe pe vergele
    Socoteşti ce vrei cu ele.
    (socotitoarea)

    Zece sârme ordonate
    Cu câte zece bile colorate.
    Fiecare copil ştie
    Că asta nu-i jucărie!
    (socotitoarea)

    Cum numiţi chipul sculptat
    Pe un soclu aşezat?
    (statuia sau monumentul)

    Cin’ se urcă pe catarg
    Ca să fluture în larg?
    (steagul sau drapelul)

    Ţin cerneala-n rezervor
    Ca să poţi scrie uşor.
    (stiloul)

    Am o cofă grasă, grasă
    Strecoară apa prin plasă!
    (strecurătoarea)

    Nu-i fierbinte,
    Dar usucă.
    (sugativa)

    Ce-i mai înalt decât calul
    Şi mai mic decât porcul?
    (şaua)

    Rotocol, rotocol,
    Pe-arătură dă ocol;
    Bolovanii îi striveşte,
    Şi pământu-l netezeşte!
    (tăvălugul)

    E un ţap ce nu mănâncă,
    Dar grozav muşcă din stâncă.
    (târnăcopul)

    Covor negru pe perete,
    Are cretă şi burete.
    (tabla de scris)

    O cutie cu fereastră
    Joacă teatru-n casa noastră!
    (televizorul)

    Un melc mare de oţel
    Batem ouăle cu el!
    (telul)

    Am o copilă:
    Când îi dau mâncare plânge,
    Când nu-i dau, tace.
    (tigaia)

    De plic se lipeşte
    Ţara ocoleşte.
    (timbrul)

    Toată ziua: cioca – cioca;
    Vine seara boca – boca.
    (toporul)

    E făcut de muncitori
    Şi trăieşte pe ogor;
    Toată ziua el munceşte,
    Urlă de te-nnebuneşte.
    (tractorul)

    Nu e puşcă, dar pocneşte
    Nu e porc,dar scormoneşte
    Trece mândru prin câmpii
    Şi în urmă-i curg felii.
    (tractorul)

    Umblă ursul pe ogor
    Şi mormăie îngrozitor!
    (tractorul)

    Ursul mormăie pe vale
    Şi ursaru-i şade-n şale;
    Îl struneşte de urechi
    Să scurme ogoare vechi.
    (tractorul)

    Nu vorbesc şi nu am viaţă
    Dar fac zgomot de te-ngheaţă;
    Stau de pază la hotară,
    Vărs prin gură foc şi pară.
    (tunul)

    Gâlgăuţ-gâlgăuţ,
    Ţuşti cu tine-n pârăuţ!
    (ulciorul)

    Ce stă în umezeală
    Şi nu se udă?
    (uleiul)

    Formă de ciupercă are
    Şi de ploaie ne apără.
    (umbrela)

    Cârligel legat cu sfoară
    Prinde peşti şi-i scoate-afară!
    (undiţa)

    Ineluş rupt
    Scoate peştii de pe fund.
    (undiţa)

    E afară, e şi-n casă,
    Umblă dar numai pe toc
    Şi, de fapt, umblă pe loc.
    (uşa sau fereastra)

    Eu la orice casă
    Sunt slugă aleasă.
    Eu pe orişicine
    Întâmpin când vine;
    Când pleacă afară,
    Eu îl petrec iară.
    (uşa)

    Gazdă bună şi aleasă
    E la orişicine-n casă;
    Ea primeşte pe oricine
    Şi când pleacă şi când vine!
    (uşa)

    Şi afară şi în casă,
    Ghici ce e?
    (uşa)

    O fetiţă
    Cu cofiţă,
    Ea poate mereu să ţină
    Flori aduse din grădină!
    (vaza de flori)

    Viaţă n-are, braţe n-are
    Ţine florile-n păstrare!
    (vaza de flori)

    La mesele cele alese
    Nu lipsesc,
    Şi fac poznele adese
    Celor ce mă prisosesc.
    (vinul)

    În pădure naşte,
    În pădure creşte,
    Vine acasă şi cântă.
    (vioara)

    Am un prieten priceput
    De toată lumea ştiut;
    Îmi dă sfaturi şi îmi spune
    Tot ce se petrece-n lume.
    (ziarul)

    Nu-i băiat ca să nu-l ştie.
    Făurit e din hârtie,
    Vânt puternic vrea şi sfoară
    Şi-atunci zbârnâie şi zboară.
    (zmeul)

    Nu-i pasăre şi totuşi zboară
    Dacă-l ţii bine de sfoară.
    (zmeul)

    Detalii: Site-ul Cantecedecopii.com este un blog cu cantece dedicat tuturor copiilor, parintilor si bunicilor. Cantecul "Ghicitori despre obiecte" a fost adaugat in ziua de 12 ianuarie 2014 si este un videoclip ce apartine de categoria mult iubita de voi 'Ghicitori pentru copii . Se pare ca videoclipul "Ghicitori despre obiecte" este unul foarte popular din moment ce a fost vizionat de 470 ori. Va asteptam cu drag sa reveniti pe acest site in fiecare zi pentru a vedea ce noutati am mai adaugat pe site. Daca ti-a placut "Ghicitori despre obiecte", te invit sa ne votezi, sa lasi un comentariu pe facebook sau direct pe site. Multumim!!!

    Comentarii pentru Ghicitori despre obiecte

    FACEBOOK


    PUBLICITATE