Poezii despre țara noastră România

Aici poți citi cele mai frumoase poezii patriotice despre țara noastră România. Daca deții o poezie despre țara noastră și vrei să fie publicată pe acest site, te aștept să ne-o trimiți.

Tara Noastra
 de Otilia Cazimir

Frumoasă mi-e ţara străveche,
 Întinsă pe munţi şi pe văi,
 Cu fete cu flori la ureche,
 Cu mândri şi ageri flăcăi!
 Frumoasă mi-e ţara cea nouă,
 Când râde cu râs tineresc,
 Cum râde grădina când plouă
 Şi florile când înfloresc.

Am un plai ca din poveste
 de Grigore Vieru

Am o casă printre ramuri,
 Am un sat întreg de neamuri,
 Am un codru, o cîmpie,
 Am un grai ce-mi place mie.

A un plai ca din poveste,
 Altul mai frumos nu este,
 El mi-i drag pînă la stele
 Şi pîn'dincolo de ele!

Tara
 de Vasile Alecsandri

Din umbra deasa-a norului
 Întins pe tari straine
 Cu aripele dorului
 Voios revin la tine,

O! cuib al fericirilor,
 O! tara luminoasa,
 Comoara-a nalucirilor,
 Gradina mea frumoasa!

S-avântul tineretelor
 Ce-n sânu-mi se trezeste,
 Prin lumile poetilor
 Zburând ma râtâceste.

Si-n farmecul avântului
 Tot ce sub ochi rasare
 În poalele pamântului
 Mai dragalas îmi pare;

Întinderea câmpiilor
 În zari mai lin se perde.
 Mai dulce-i rodul viilor,
 Verdeata e mai verde.

Mai nalte sunt inaltimile,
 Mai cald e mândrul soare,
 Mai limpezi limpezimile
 De râuri si izvoare.

Iar fetele cu florile
 Mai viu râd între ele,
 Si spun privighetorile
 Mai tainic vers la stele.

Aice-i tara basmelor
 Ce-ngâna-a noastra minte
 Prin freamatul fantasmelor
 Din timpi de mai nainte.

Aice-i vestea Doamnelor
 Din lumea legendara,
 S-a prelungirii toamnelor
 Sub cerul de primavara.

Aice-i tara tarilor
 S-a doinelor de jale
 Ce-n linistirea serilor
 Te tin uimit în cale.

Aici cu lacrimioare
 Bujori se prind în hora.
 Aice însusi soarele
 Are-ntre flori o sora,

Si-n stâncele Carpatilor
 Cresc paseri nazdravane,
 Si-n sufletul barbatilor,
 Mândriile române!

O! gura dulce-a raiului,
 Tu dai prin o zâmbire
 Si fericire traiului,
 Si mortii fericire.

Luceferii eterului
 Ravnind privesc la tine,
 Si toti îngerii cerului
 Te-au îndragit ca mine!

Ţara noastră de de Leonida Lari

Unde-am zis întîi cuvîntul

Şi-am simţit sub tălpi pămîntul,

Unde-i soarele mai mare

Şi măicuţa ce mă are,

Unde ochiul mi se pierde

Între şes şi codru verde,

Unde-i bolta mai albastră -

Acolo e ţara noastră.

Scumpă ţară românească
 de George Cosbuc

Scumpă ţară românească,
 Cuib în care ne-am născut,
 Câmp pe care s-a văzut
 Vitejia strămoşească,
 Scumpă ţară românească,
 Te salut!

Şi-a mea frunte ţi se-nchină
 Ca naintea unui sfânt,
 Căci, deşi copil eu sunt,
 Inima de dor mi-e plină.
 Să te văd mereu regină
 Pe pământ.

Să ai viaţă de vecie,
 Să sporească-al tău popor;
 Sub stindardul tricolor
 Să nu vezi decât frăţie,
 Şi-atunci, dac-o fi să fie,
 Pot să mor!

Acasa

Acasă-i visul fiecărui om
 Dar nu oricum, ci-un ideal de casă,
 Ceva pe care-l porți în suflet orișicând,
 Și-i simți tăria dulce când te-așezi la masă.

E noțiunea de frumos și pur,
 Ceva ce te înalță orișiunde
 Și care-ți dă adesea bun-augur
 În orișicare sat de deal sau munte.

Acasă-i locul unde-ai petrecut
 Copilăria sau chiar toată viața,
 Este pământul care te-a născut
 Și traiul, bunăstarea și speranța.

Acasă te simți bine, căci aici
 Istoria nu-i doar simplu cuvânt
 Și-ți simți șuvoi în inimă și suflet
 Iubire-adâncă pentru-al tău pământ.

BUCATA MEA DE CER

În dreptul mâinii mele
 e o bucată de cer;
 de aceea duc mâna
 în dreptul inimii
 sau mai sus,
 în dreptul frunții.
 O, bucata mea de cer
 e acum în dreptul cerului și al soarelui.

ROMÂNIA

Pe planeta-nvăluită
 De-ntuneric și de soare,
 România de milenii
 Stă la margine de mare.

Pe planeta unde fiii
 Vor să crească-n pace, frații,
 România neclintită
 Stă la poale de Carpați.

Pe planeta ce din Cosmos
 Pare o mărgea albastră,
 Nu e țară mai frumoasă
 Cum e România noastră.

ȚARĂ DE OCHI DE LUMINĂ

Țară de cântece plină,
 Țară cu zâmbet de floare,
 Țară cu ochi de lumină,
 Cine ești tu oare ?

Adânc ești în inima mea,
 Inima mea e în tine,
 Mi-apari uneori ca o stea,
 Dar cine ești tu, cine ?

Ești cerul cel făr' de hotar ?
 Sau zâna ce-mparte doar bine ?
 Eu știu cine ești, țara mea,
 Eu sunt doar o parte din tine.

UN CÂNTEC PENTRU ȚARĂ

Un cântec pentru țară
 Mi-e drag să scriu și eu;
 În loc de portativ
 Aș vrea un curcubeu.

Pe el să nu pun note,
 Ci doar sclipiri de stea
 Să știe-ntreaga lume
 Ce mândră-i țara mea.

PATRIE

Închid ochii
 Și o întrzăresc:
 Trupul ei, trup de stâncă.
 Ochii ei, lacrimi de iarbă,
 Pletele ei, mireasma dimineții.
 Deschid ochii
 Și te văd, Românie,
 Patria mea dragă,
 Românie, a mea țară,
 Scăldată
 în aburul câmpului
 din plină vară.

LEAGĂN VIEȚII MELE

Eu te voi cânta,
 Mândră țara mea,
 Prin ramuri, prin glie,
 La cules de vie,
 La sădit de flori,
 La păscut miori.

Și te-oi mai cânta,
 Mândră țara mea,
 Pe unde-oi umbla,
 Prin lună, prin stele,
 În visele mele,
 Că ești floare rară,
 Grâu de primăvară.

Ești lumina vie,
 Mândră Românie,
 Ești bolta cu stele,
 Leagăn vieții mele.

PATRIA SUFLETULUI

Patria e metafora sufletului meu
 E zâmbet desprins de pe buza luminii
 E cerul albastru cu chip - curcubeu
 Și roua ce-o poartă-n petalele lor, crinii.

Patria e geana pădurii senină,
 E răsuflarea puiului de ciută,
 E unda apei - raza de lumină
 Și soarele ce albii munți sărută.

Patria e freamătul muncii,
 E sufletul curat ca un izvor,
 E leagănul nălțând spre zare pruncii,
 Prin ani de pace și-ncântec de înger.

NE ÎNĂLȚĂM COLUMNE

Țara mea
 Rotundă ca o pâine
 Mai mândră, mai frumoasă
 Te faci de azi pe mâine !

Munții tăi
 Cu fruntea până-n cer
 Au Dunărea la poale
 Albastru grănicer.

Popor viteaz
 De daci și de romani,
 Ne înălțăm columne
 De mii de ani.

Sub cerul de azur
 Lanuri unduitoare
 Își sună bogăția
 Pân'la întinsa mare.

Țara mea

 Rotundă ca o pâine
 Mai mândră, mai frumoasă
 Te faci de azi pe mâine !

SEAMĂNĂ CU MINE ȚARA MEA

Seamănă cu mine țara me,
 Seamănă cu fratele meu și cu tine,
 Seamănă cu jocul dintr-o stea
 Țara mea cu oameni și albine.

Visez un pod până la cuvinte
 Pe care să alerg dimineața
 Să te pot cânta, pământule părinte,
 Să-ți limpezesc, cu cântecul meu, fața.

De muguri s-a umplut toată grădina,
 Și din pământ ies pui de iarbă temători
 Veniți, le strig, e vară și lumină,
 Ne-nvață zborul liber de cocor.

Inimile tuturor românilor,
 Oriunde în țară sau lume s-ar afla,
 Să fie mândri de ea, să capete tărie
 În realizarea tuturor viselor
 Și să limpezească fața țării cu ea.

Dacă iți plac acest tip de poezii patriotice, vei adora cu siguranță și ghicitori despre România.