Continui seria de povești animate cu ‘Povestea puiului de arici’, o minunată poveste de Lucia Muntean.
Povestea puiului de arici
Neştiind la ce îi folosesc ţepişorii, un pui de arici hotărăşte să caute răspunsul mergând în pădure. Era sigur că şi celelalte animăluţe seamănă cu el.
Prima dată se întâlneşte cu un iepure. Îl întreabă:
– Tu nu ai ţepişori ?
– Nu, eu am o blană moale şi pufoasă şi picioare mari care mă ajută la alergat.
Supărat, ariciul şi-ar fi dorit să fi avut şi el blăniţă şi picioruşe ca ale iepuraşului în loc de ţepişorii care nu-l ajută la nimic.
Mergând mai departe, se întâlneşte cu o broască. Îi puse aceeaşi întrebare. Ea îi răspunde că nu are ţepi, dar are o piele verde şi lucioasă şi picioare care o ajută să înoate. Ariciul devine şi mai supărat.
Când i-a apărut în cale o vrabie, a aflat că nici ea nu are ţepişori, ci nişte aripioare care o ajută să zboare.
Necăjit că el nu poate zbura, porni mai departe. În cale îi apărură nişte copii şi un câine alb, cu pete cafenii. Curioşi, aceştia se apropiară de el, dorind să-l vadă mai bine, iar căţelul îl atinse cu boticul. În acel moment ariciul se făcu ghem.
Aşa a aflat că, atunci când este în pericol, ţepişorii îl apără. Tot ei îl ajută să se rostogolească, iar asta i s-a părut foarte distractiv.
