Seria de poezii scrise de de Grigore Vieru, continuă și azi cu poezia „Ah, tot mai liniştit mi-e verbul”. Haide-ți să o ascultăm/citim împreună.
Poezia -Ah, tot mai liniştit mi-e verbul de Grigore Vieru
Ah, tot mai liniştit mi-e verbul
Şi dragostea şi-a mea viaţă.
Ca floarea pomului pe apă
Îmi curge somnul lin pe faţă.
Arată-mi-se-n vis un cîntec,
Îl cînt cum cîntă numai dorul:
„Ia-mi lacrima, dar ochii lasă-mi,
Ia apa, dar să-mi laşi izvorul“.
„Eşti trist, te pregăteşti de iarnă?“
Iubita parcă mă întreabă,
Iar eu, senin, răspundu-i parcă:
„Mă pregătesc de flori şi iarbă“.
