Poezia-Colindatorii, de George Cosbuc

2448 Vizualizari

100% 5 Rates
2448 Vizualizari
9 ani în urmă
100%

CATEGORII: Poezii de craciun

:Colindatorii poezie, George Cosbuc, poezii de craciun pentru copii

Vizualizari:2448

Adăugat acum: 9 ani în urmă

In categoria poezii pentru copii de craciun, am adaugat azi, o poezie superba, numita Colindatorii scrisa de marele scriitor George Cosbuc.

Poezia-Colindatorii, de George Cosbuc

Cad fulgii mari incet zburand,
Si-n casa arde focul,
Iar noi pe langa mama stand
De mult uitaram jocul.

De mult si patul ne-astepta,
Dar cine sa ne culce?
Rugata, mama repeta
Cu glasul rar si dulce

Cum sta pe paie-n frig Hristos
In ieslea cea saraca,
Si boul cum sufla milos
Caldura ca sa-I faca,

Dragut un miel cum I-au adus
Pastorii de la stana
Si ingeri albi cantau pe sus
Cu flori de mar in mana.

Si-auzi! Rasar cantari acum,
Franturi dintr-o colinda,
Si vin mereu, s-opresc in drum,
S-aud acum in tinda –

Noi stam cu ochii pironiti
Si fara de suflare;
Sunt ingerii din cer veniti
Cu Ler, Domnul mare!

Ei canta inaltator si rar
Cantari de biruinta,
Apoi se-ntorc si plang amar
De-a Iudei necredinta,

De spini, de-ostasi, si c-a murit…
Dar s-a deschis mormantul
Si El acum e’n cer suit
Si judeca pamantul.

Si pana nu taceau la prag,
Noi nu vorbeam nici unul –
Sarac ne-a fost, dar cald si drag
In casa-ne Craciunul.

Si cand tarziu ne biruia
Pe vatra calda somnul,
Prin vis vedeam tot flori de mar
Si-n fase mic pe Domnul.

0 Comments