Poezia-Iubito

1788 Vizualizari

0% 0 Rates
1788 Vizualizari
11 ani în urmă
0%

CATEGORII: Grigore Vieru

Vizualizari:1788

Adăugat acum: 11 ani în urmă

Seria de poezii scrise de de Grigore Vieru continuă și azi cu poezia „Iubito”. Haide-ți să o ascultăm/citim împreună.

Poezia -Iubito de Grigore Vieru

Ceea ce, neauzit,
Din ramuri cade
Sunt frunzele noastre.
Dar marul?
Marul de aur?
Ceea ce, indepartat,
Suna in cantec
Sunt cuvintele noastre.
Dar cantecul?
Sarbatorile lui?
Ceea ce, clar,
Spre mare alearga

Sunt izvoarele noastre.
Dar marea?
Intinsul ei liber?
Al cui e cerul,
Linistea lui?
Cand stelele care cad
Sunt stelele noastre,
De jale cazand.
Sparta zace oglinda
Zilelor in care
Uluit descopeream
Chipul tau fara seaman,
Dragostea.
Sunt ochii mei si-ai tai
Cei care trist acum
Spre tacere se-nchid.
Tacere
Cazand pe tacere se-aude,
Iubito!