Poezii pentru copii despre flori

2708 Vizualizari

0% 1 Rates
2708 Vizualizari
9 ani în urmă
0%

Vizualizari:2708

Adăugat acum: 9 ani în urmă

Aici poți citi cele mai frumoase poezii de primăvară și toamnă despre flori. Daca deții o poezie pentru copii despre flori și vrei să fie publicată pe acest site, te aștept să ne-o trimiți.

TOPORASII
 de Emilia Plugaru
Ce frumoşi sunt toporaşii,
 Seamănă cu nouraşii.
 Peste iarba verde – pete,
 Violete, violete…
FIR DE FLOARE
Vântul trece lin, uşor
 Printre arbori şi deodată
 C-un parfum îmbătător
 S-a umplut pădurea toată.
Florile din jur se-ntreabă:
 - Poate vine-n ospeţie
 Vreo zeiţă de la îngeri?
 Să ne-mbete, cine ştie?
 - Nu, răspunde-nfumurată,
 Îndreptând capul spre soare,
 Floarea care printre flori,
 Este-n codru cea mai mare.
Nu e alta-aici ca mine,
 O zeiţă sunt doar eu!
 - Ah, îi zice atunci pădurea,
 Ai miros urât şi greu.
Eşti tu mare, eşti ghimpoasă,
 Dar zeiţă-i altă floare,
 Uite-o colo subţirică,
 Gingaşă, fermecătoare.
Stă cuminte, stă în umbră,
 Aplecată spre pământ,
 Lacrimi albe, mici, rotunde,
 Clopoţei de-argint în vânt…
Ea e floarea, ea-i zeiţa,
 A-nflorit întâia oară.
 Ne-a adus parfum ceresc
 Şi-i vom zice… Lăcrămioară.
CRIZANTEMA, DRAGA FLOARE
Crizantema,draga floare
 Nu ti-e frica de ninsoare?
 Nu ti-e frica ca dun cer
 Or sa cada flori de ger?
 Ba de ger imi este frica
 Iar zapada rau ma strica
 Daca-nghet eu mor indata
 Ma-ofilesc indurerata!....
LACRAMIOARA
 de Emilia Plugaru
Vântul trece lin, uşor
 Printre arbori şi deodată
 C-un parfum îmbătător
 S-a umplut pădurea toată.
Florile din jur se-ntreabă:
 - Poate vine-n ospeţie
 Vreo zeiţă de la îngeri?
 Să ne-mbete, cine ştie?
 - Nu, răspunde-nfumurată,
 Îndreptând capul spre soare,
 Floarea care printre flori,
 Este-n codru cea mai mare.
Nu e alta-aici ca mine,
 O zeiţă sunt doar eu!
 - Ah, îi zice atunci pădurea,
 Ai miros urât şi greu.
Eşti tu mare, eşti ghimpoasă,
 Dar zeiţă-i altă floare,
 Uite-o colo subţirică,
 Gingaşă, fermecătoare.
Stă cuminte, stă în umbră,
 Aplecată spre pământ,
 Lacrimi albe, mici, rotunde,
 Clopoţei de-argint în vânt…
Ea e floarea, ea-i zeiţa,
 A-nflorit întâia oară.
 Ne-a adus parfum ceresc
 Şi-i vom zice… Lăcrămioară.
GHIOCELUL
Spre sfirsit de iarna grea,
 De sub patura de nea,
 S-a ivit un ghiocel
 Aninat ca un cercel
 Intr-un virf de firicel
 Ghiocelul, clopotelul.
 El a dat de veste, el,
 Ca dorita primavara
 A venit din nou in tara
 Cu caldura si cu soare
 Pentru fiecare floare
GHIOCELUL
Alb de parcă-i scris cu creta
 Ca o rază subţirel,
 Cu zăpadă pe beretă
 A ieşit un ghiocel.
 Şi-n luminile poienei
 Pe sub cerul azuriu
 Se tot freacă pe la gene:
 E devreme?
 E târziu?

Flori de toamnă de Crăița Georgescu

Un secret mi-a spus bunica:
Crizantema, tufănica,
Flori de toamnă se numesc,
Că atunci ele-nfloresc.

Dar vă spun acum eu vouă:
Cred că mai cunosc vreo două,
De cu vară înfloresc,
Dar și toamna se găsesc.

Dalia, cârciumăreasa,
Sunt precum Toamna – crăiasa.
Au rochițe înfoiate
Și cu brumă dantelate.

Lăcrămioare de Passionaria Stoicescu

Cine o fi plâns pe-aici ?
Poate Albă-ca-Zăpada
căutându-i pe pitici !

Şi din ochii ei curaţi
stropii mici au dat o floare
pe-o tulpină cu mulţi fraţi.

Lăcrămioare – şi în drum,
care-mbată Fluturaşul
zăpăcindu-l cu parfum.

Lăcrămioare – alb pocal,
cupe-n care bea Furnica
la al primăverii bal

Brandusa de Timofte Nicoleta

Vesela si jucausa
Scoate capul o brandusa
De sub stratul de omat
Ca s-o vada codrul tot.