| La masa nu te sfadi ci cauta sa te veselesti | |
| La masa straina sa nu poruncesti, ci pe ce iti da sa te multumesti | |
| La moda sa nu te arati nici cel dintai nici cel din urma, ca amandoi sunt de ras | |
| La necaz, rabdarea-i buna. | |
| La nevoie se cunoaste prietenul | |
| La nimic nu serveste sa alergi, trebuie sa pleci la timp | |
| La noroc trebuie sa fii prudent, la nenorocire rabdator | |
| Laolalta cu graul se uda si buruienile | |
| La omul cu adevarat bogat rusine tine doar de patru lucruri: sa nu paraziteze, sa nu minta, sa nu fure si sa nu cerseasca | |
| La omul sarac, nici boii nu trag. | |
| La orice adunare, darul cel mare, vorba potrivita si purtare cinstita | |
| La orice urmare, sa nu te rusinezi a cere un sfat si de la cei mai mici | |
| La orice urmare, masura cinste ti-aduce si folos mare | |
| La orice vorba, cuvantul cu buna masura sa-ti iasa pe gura | |
| La ospetele care le oferim altora, la darurile care le facem si in placerile care le dobandim, este bine sa le facem dupa gustul lor si nu dupa cum este mai bine pentru noi | |
| La ospete niciodata iuteala, cearta si rautate, ca indata te poticnesti | |
| La parul laudat cu sacul mare sa nu te duci. | |
| la placinte inainte la razboi inapoi. | |
| la placinte inainte la razboi inapoi | |
La placinte inainte
La razboi inapoi. | |
La pomul laudat
Sa nu te duci cu sacul | |
| La pranz un manz, la gustare un cal mare. | |
| Laptele pana nu-l bati, smantana nu vei avea | |
L-arata cu degetul.
(toti i1 stiau ca pe un om rau) | |
| Lasa deschisa mereu dusmanilor usa impacarii | |
| Lasa fiecare vulpe sa aiba grija de coada ei | |
| Lasa in urma ta dorinta de a fi bine primit si alta data | |
| Lasa-i pe alții să vorbască despre tine. | |
| Lasa-i pe cei carora le este cald sa asude si pe cei carora le este frig sa tremure | |
| Lasam, dara, fiestecaruia a zice cum vrea si a rade cum va pofti, de vreme ce nici le iaste sfiala, nici rusine de rusinea lor | |
| Lasa viciile sa moara inaintea ta | |
| Lasii mor de mai multe ori inainte de a muri cu adevarat | |
| Lasul vorbeste ca un tigru dar se lupta ca o soparla | |
| La tot raul este si-un bine. | |
| Latratul cainelui nu opreste luna | |
| La treaz in gand, la beat pe limba. | |
| Lauda de sine nu e lauda | |
| „Lauda de sine nu miroase-a bine.„ | |
| Lauda de sine si aroganta sunt o parte a prostiei | |
| Lauda de sine nu miroase a bine | |
| Lauda de sine impute gura | |
| Lauda de sine nu e o recomandatie | |
| Lauda este cea mai dulce dintre muzici | |
| Lauda este o lingusire indemanatica, ascunsa sau delicata | |
| Lauda face mai buni pe oamenii buni si mai rai pe cei rai | |
| Lauda fara masura dauneaza cinstei | |
| Lauda il indeamna pe intelept la mai mare intelepciune, iar pe cel nebun il inebuneste de tot | |
| Lauda-ma gura c-am sa-ti dau friptura. | |
| Lauda mincinosului este bucuria nebunului | |
Lauda moderata, adusa la momentul potrivit si nu adusa oricui, este cea care face bine| Laudam pe altii, nu pentru cinstea lor, ci ca sa dobandim noi cinste de la ei | | | Laudand pe altul, te servesti pe tine insuti | | | Laudand pe cel ce te lauda, te lauzi tot pe tine | | | Laudand prea mult un om sau un lucru, starnesti impotrivire si invidie fata de el si il expui luarii in ras | | | Lauda nemeritata este o satira deghizata | | | Lauda norodului, cea mai mare cinste | | | Lauda nu este decat umbra virtutii | | | Laudele, cand sunt meritate, trebuie facute public | | | Lauda omului trebuie sa fie doar faptele sale | | | Lauda pentru faptele bune este cinstea cea mai mare | | | Lauda peste cuviinta seamana a batjocura | | | Laudarosenia nu place decat nebunilor | | | Laudarosii sunt rareori viteji si vitejii rareori laudarosi | | | Lauda rusineaza cand este cersita pe ascuns | | | Lauda se cuvine celor drepti si cinstiti | | | Leacul oricarei dureri este rabdarea | | | Legea inainte, siretii dupa ea. | | | Lemnul se usuca, piatra crapa, insa omul rabda | | | Lenea duce la cele mai mari greseli, ca vrei sa dobandesti fara a ti se cuveni | | | Lenea e cucoana mare | | | Lenea e cucoana mare care n-are de mancare. | | | Lenea e cucoana mare, care n-are de mancare. | | | Lenea e mai rea ca harnicia | | | Lenea e saracie mare. | | | Lenea este cel mai mare vrajmas al omeniei | | | Lenea este fiica nedreptatii | | | Lenea este la om ca si rugina pentru fier | | | Lenea este muma tuturor viciilor | | | Lenea este sora buna cu saracia si cu moartea | | | Lenea este un blestem al corpului si al spiritului, izvorul inutilitatii, radacina raului | | | Lenea e unul din acele cusururi, caruia e destul sa-i spui pe nume, pentru a-l blama | | | Lenea nu e oduhna si, de aceea, ii lipseste multumirea | | | Lenesul are ca si magarul, trei insusiri: mananca, bea si zbiara cand vede magarita | | | Lenesul e frate cu cersetorul | | | Lenesul este cea mai ocupata persoana | | | Lenesul este la mancare lup, la treaba vulpe si la somn butuc | | | Lenesul ingheata la munca si transpira la mancare | | | Lenesul la toate zice ca nu poate | | | Lenesul mai mult alearga si scumpul mai mult pagubeste | | | Lenesul mananca cu mainile si munceste cu stomacul | | | Lenesul merge la munca la fel cum merge hotul la spanzuratoare | | | Lesne a critica, dar anevoie a alcatui. Pana nu vei alcatui si tu nu critica pe altul | | | Lesne este a ierta, anevoie a uita | | | Lesne fagaduim, anevoie indeplinim | | | Licuricii se lauda cu lumina cand nu e nici soare nici luna, pisica se lauda cu voinicia cand tigrul este in padure | | | Limba celor intelepti picura stiinta, iar gura celor nebuni revarsa nebunie | | | Limba clevetitoare pe multi i-a cladit si i-a risipit, dintr-un neam in alt neam, si cetati a surpat si casele celor mari a surpat | | | Limba dulce, dos viclean. | | | Limba dulce mult aduce. | | Limba e fiara, cand s-a smuls din lant e greu s-o mai prinzi si s-o pui la loc| Limba este ca un leu; daca il tii legat cu lanturi te pazeste; daca iti scapa te mananca | | | Limba este ca un taler cu doua fete; cu ea te lauzi, cu ea te defaimi | | | Limba este martorul cel mai fals al inimii | | | Limba este ultimul organ care moare la cel slab | | | Limba fara oase, oase sfarma | | | Limba n-are oase, dar oase poate rupe. | | | Limba nepriceputului intotdeauna este lunga. | | | Limba rea este un cutit cu doua taisuri | | | Limba sloboda mult te vatama | | | Limba sparge capul si cetatile | | | Linge mierea, dar nu manca si degetul | | | Lingusirea e ceva sinistru si demonic, nici divin nici olimpic | | | Lingusirea e mai primejdioasa decat ura | | | Lingusirea este otrava prieteniei | | | Lingusirea, oricat de rea este, nu poate pagubi decat aceluia care ii place si-o primeste. | | | Lingusitorii, ca unbra dupa om, se tin de cei mai mari | | | lingusitorul ca scorpia, cu gura te mangaie si cu coada te musca | | | Lingusitorul, ca scorpia, cu gura te mangaie si cu coada musca | | | Lingusitorul te linguseste totdeauna, cum ar dori el sa fie lingusit | | | Locuinta mincinosului a ars, dar nimeni nu l-a crezut | | | Lumina unei fete curate poate fi mai puternica decat soarele intr-o zi de vara! | | | Lupul cioban si oaia gradinar | | | Lupul isi pierde maselele, dar nu obiceiurile. | | | Lupul isi schimba parul, dar naravul ba. | | | Lupu-si schimba blana dar naravul ba. | | | Mai aproape este camasa decat haina | | | Mai bine adevarul amar decat minciuna dulceaga | | | „Mai bine aprinzi o lumanare, decat sa te plangi ca e-ntuneric” | | | Mai bine cu papucii carpiti, decat cu piciorul gol. | | | Mai bine este sa previi decat sa vindeci | | | Mai bine fara prieteni decat cu prieteni rai | | | Mai bine fruntas la tara, decat codas la oras. | | | Mai bine mori decat sa intorci spatele adevarului | | | Mai bine o ocara inteleapta decat o lauda prosteasca | | | Mai bine sa economisesti la inceput decat la sfarsit | | | Mai bine sa fii decat sa pari om de bine | | | Mai bine sa fii dojenit de prietenul tau decat sa te linguseasca | | | Mai bine sa fii invidiat decat compatimit | | | Mai bine sa lingusesti un prost decat sa te lupti cu el | | | Mai bine sa lucrezi de pomana decat sa nu faci nimic | | | Mai bine sa mananci prost cu cei buni decat sa benchetuiesti cu cei rai | | | Mai bine sa petreci noaptea in supararea insultei decat in cainta razbunarii | | | Mai bine sarac si cinstit decat bogat pe cai necinstite | | | Mai bine sa se vada un petic decat o gaura | | | Mai bine sa stii cum sa pastrezi decat cum sa castigi | | | Mai bine sa suferi pentru adevar decat sa prosperi prin minciuna | | | Mai bine sa suferi toate relele decat sa consimti a face rau | | | Mai bine un magar care te poarta, decat un cal care te tranteste. | | | Mai bine un sfarsit cu spaima decat o spaima fara sfarsit | | | Mai bine un vrajmas intelept decat un prieten nerod. | |
| |
| |
