Am adaugat pentru voi ,a cincea serie de proverbe si zicatori pentru copii . Lista este lunga asa ca ,cautati cu rabdare ceea ce aveti nevoie. Fagaduiala are picioare, numai darul are maini. |
Fagaduiala data e datorie curata. |
Fagaduielile nasc datorii si datoriile fagaduieli. |
Fagaduieste numai ce poti da. |
Faima si zgomotul fac lucrurile mai mari decat sunt. |
Familia este nucleul civilizatiei. |
Familiaritatea inlatura respectul. |
Familiaritatea prea mare da nastere dispretului. |
Fapta buna nu moare niciodata. |
Fapta buna este pentru om cununa. |
Fapta e totul, gloria nimic. |
Fapta te arata tocmai ca intr-o oglinda. |
Faptele graiesc mai apasat decat vorbele. |
Faptele sunt fructe, cuvintele sunt frunze. |
Fara curaj pururea in primejdii te gasesti. |
Fatarnicul cu graiul se pare ca te apara, iar cu semne de departe in groapa te arunca. |
Fatarnicul e ca un carbune care, pe neasteptate, te arde. |
Fatarnicul este un taler cu doua fete. |
Fa-ti de cap, pana peste cap, dar cu cap! |
Femeia cand intra pe usa, iese linistea pe fereastra. |
Femeia cea nebuna, orice casa darama. |
Femeile sunt temelia educatiei in fiecare generatie. |
Fereste-te de omul tacut si de apele linistite. |
Fereste-ma Doamne de prieteni, ca de dusmani ma feresc singur. |
Fereste-te de omul prost, caci are mintea odihnita! |
Fiecare isi are necazurile sale. |
Fiecare nebun poate castiga bani, dar nu-i poate pastra. |
Fiecare pasare pe limba ei piere. |
Fiecare pasare pe limba ei piere. |
Fie omul cat de mic, dupa masa doarme un pic. |
Flamandului si o bucata de mamaliga rece i se pare placinta. |
Frate, frate, dar branza e pe bani. |
Fratele iti scoate ochii. |
Frumoasa e prietenia, sa n-o lasam sa moara. |
Fudulul are doi tovarasi: prostia si saracia. |
Fuga e rusinoasa, dar e sanatoasa. |
Gaina batrana face ciorba buna |
Gaina batrana face ciorba buna. |
Gaina cand se vede in tarate da cu picerele. |
Gaina care cotcodaceste mult nu face oua. |
Gainusa cea motata face-un ou la saptamana si se lauda o luna. |
Gandeste intai, apoi vorbeste. |
Gandurile rele se alunga prin fapte bune. |
Gardul are ochi si zidul urechi. |
Gelozia este tiranul regatului iubirii. |
Gelozia se hraneste din indoiala si devine furie sau se sfarseste indata ce trecem de la indioala la certitudine. |
Gesturile masurate si naturale dau gingasia. Ele nu inlatura defectele, dar le mascheaza, le reduc. |
Glontul ocoleste pe cel ce nu se teme de moarte. |
Gluma este ca lana; daca o torci prea mult se rupe. |
Graba e neprevazatoare si oarba.Graba strica treaba. | | Grabeste-te sa faci bine cat poti, caci nu ai putinta sa-l faci oricand. | | Grabnic la auzire si zabavnic la graire. | | Greseala altuia la acela s-o lasi; dupa ea sa nu te iei. | | Greseala cea mai mare este a aceluia care dispretuieste adevarul si se lasa tarat la rele, de lingusire | | Greseala de o clipa e adesea suparare pe viata | | Greseala fiului tau sa n-o treci cu vederea, ca se face obicei | | Greseala iertata nu se mai aminteste | | Greseala indreptare asteapta. | | Greseala indreptare asteapta | | Greseala recunoscuta e pe jumatate iertata. | | Greseala tatalui nu trebuie niciodata sa vateme fiul | | Greseala tulbura, adevarul linisteste | | Greselile tineretii se iarta | | Gresind din intamplare, nu-i nimeni vinovat; dar cel ce face-anume nu trebuie crutat | | Greu la deal cu boii mici si la vale de-i înpingi. | | Greu se cunoaste cineva pe sine. | | Groaza e adesea mai mare decat primejdia | | Grosolania, badarania si brutalitatea pot fi apucaturile unui om de duh | | Grosolania pare sa fie necunoasterea bunei-cuviinte. Grosolanul este omul care vine la adunarea publica chiar si in ziua in care s-a imbatat | | Gura aduce ura | | Gura calomniatorului e mai periculoasa decat gura tevii de pusca | | Gura de tot sa nu ti-o infranezi, nici iarasi de tot sloboda sa ti-o lasi la orice si oricand, si oricum, ci mai bine la vreme sa graiesti cat si cum ti se cuvine | | Gura e o gaura mica, dar poate inghiti o casa cu acoperis cu tot | | Gura este cea mai sigura cale spre ruina | | Gura mare aduce ura ,cea dulce aduce dragoste | | Gura pacatosului adevar graieste. | | Harnicia este cea mai de pret comoara a omului. | | Hartia multe rabda. | | Hotul cand nu are ce sa fure, se crede om cinstit. | | Hotul este ca iepurele, se teme si de umbra sa. | | Hotul neprins negustor cinstit | | Hotul zice c-a glumit, imediat ce l-ai zarit. | | Iarba rea creste repede pe cand iarba buna incetul cu incetul | | Iarba rea nu trebuie taiata ci smulsa | | Iarba rea nu trebuie taiata, ci smulsa | | iarna fuge si vara nu poate umbla | | Iarta pe toti, numai pe tine nu! | | Ii dai un deget si-ti ia mana toata | | ii e draga munca , ca si magarului fuga | | Ii merge ca racul. (ii merge rau, da-napoi) | | Inaintea celui strain nu face nimic care trebuie sa ramana tainuit; tu nu stii ce poate nascocii el. | | Inalt ca braul, prost ca gardul. | | In apa sunt lotusi dar si crocodili | | In casa parinteasca, sufletul prinde o alta culoare | | In casa trebuie sa fie curat ca sa fi sanatos | | Inceputul fie cum o fi, sfarsitul sa fie bine. | | Inceputul intelepcinii este frica de Dumnezeu si cu cei credinciosi ea se formeaza in sanul mamei. | | In fata pericolelor mari se vede adevaratul curaj | | In fiecare gluma este si un sambure de adevarInima omului schimba fata lui ori spre bune, ori spre rele | | In Imparatia Orbilor, chiorul este imparat | | In mijlocul paraliticilor schiopul este o gazela | | Innegrind pe altul, nu te albesti pe tine ! | | In oala acoperita nimenea nu stie ce fierbe | | In satul fara pasari, liliacul este o pasare | | In tara orbilor, chiorul este imparat. | | Intelepciunea ajunge cu tarie de la o margine la alta a lumii si pe toate le intocmeste preaplacut. | | Intelepciunea este in fata omului priceput, dar ochii nebunului o cauta la capatul pamantului. | | Inteleptul aduna si prostul risipeste. | | Inteleptul nu dezaproba un cuvant bun pe motiv ca ar fi fost spus de un om rau. | | Inteligenta merge la pas, imaginatia galopeaza | | In timp ce intra vinul iese cumintenia | | Intotdeauna sa lasi loc de buna ziua | | intotdeauna si pentru nimic cainele cel mare il bate pa-la mic dar niciodata si nici din intamplare cainele cel mic nu-l bate pe cel mare. | | Intotdeauna si pentru nimic, Cainele cel mare il „bate” p-ala mic, Dar niciodata si nici din intamplare Cainele cel mic nu-l „bate” p-ala mare. | | In valea unde nu sunt tigri si iepurele este imparat | | Invata la tinerete sa stii la batranete. | | Invata la tinerete ca sa stii la batranete | | Invatatorul stie ce e bine. | | Invatatura e cea mai mare avutie. | | Invatatura data rau se sparge in capul tau. | | Invatatura e mama intelepciunii | | In zadar latra cainii la luna, nu va straluci mai putin din aceasta cauza. | | Iubeste munca, chiar daca nu ai nevoie de ea pentru a te intretine. | | Iubeste munnca precum urmasi tai | | Iubeste-ti prietenul cu toate defectele sale. | | Iubeste-ti prietenul asa cum este el . | | La adunare cand te afli sa nu fii posomorat ca, la toti vei fi urat | | L-a apucat la roata. (ii cere socoteala, l-a luat din scurt) | | La barza chioară îi face Dumnezeu cuib. | | La bataie se renunta din teama sau de rusine | | La bautura, cu nimeni sa te-apuci in sfada, ca pururea ramai in coada | | La betie omul este pisica, apoi maimuta si la urma porc | | La betie se spune adevarul | | La calomnii se raspunde cel mai bine tacand | | La casa prietenului bandajeaza-ti capul, la casa dusmanului taie-ti ghearele | | La casatorie, unire sufleteasca, dragoste frateasca si punga obsteasca | | La ceea ce nu poti nici tie sa-ti ajuti, nu mai fagadui altuia sa-i ajuti | | La ce foloseste vaca care da mult lapte daca rastoarna sistarul? | | La cei mai multi oameni dreapta judecata tine de preferinte | | La cele grele, iar nu la cele mai usoare, sa te-arati cu curaj, ca sa le poti birui | | Lacomul mai mult pierde si lenesul mai mult alearga. | | Lacomul si satul, tot flamand este. | | La cuvant nicicum aspru sa te arati, ca toti de tine vor fugi | | La dar mic, multumire mica | | La inceput focul aprins se stinge cu putina apa | | La mancare sa ai cumpatare, si la bautura sa fii cu masura | | La masa cu graiul pe nimeni sa nu mahnesti, ca masa cere veselie si tihnire la mancare | | La masa niciodata sa nu lauzi bucate straine | |
| |
|